Modernismul - un fel de rău necesar. Inevitabila schimbare - cu efecte benefice asupra științei și a tehnologiei, dar care ar putea devia curând într-o direcție nefastă, în sensul în care întreprinderea oricărei acțiuni ar putea fi strict dependentă de calculatoare. Deja se prezintă simptome la nivelul capacității fiecaruia dintre noi de a comunica, de a crea, de a ne informa - din moment ce mediul virtual îl înlocuiește treptat pe cel real.
Consumatorii de noutate sunt în principal generațiile tinere, care acceptă cu ușurință tot ce este la modă, fără a digera în vreun fel ceea ce li se impune, fără a trece prin filtrul propriei lor gândiri ceea ce li se oferă. Pe plan muzical, se poate observa o oarecare tendință occidentalistă, tinerii „creatori” lansează trupe pe bandă rulantă, vizând în special ca muzica redată să sune întocmai ca afară. Nu ar fi neapărat ceva de contestat, dar greșeala, după părerea mea, e că se pescuiesc exact acele aspecte ale muzicii de proastă calitate.
Punk - hardcore - new wave - pop punk. În felul ăsta a „evoluat” un gen muzical care s-a impus la început ca o manifestare de protest împotriva chestiunilor de natura politică, socială, economică ale vremii. Nu se urmărea melodicitate, nu se urmărea succesul, în sfârșit, ceea ce conta de fapt era mesajul transmis ... prin muzică. Dar totul a devenit în cele din urmă o modă. Asist în prezent la amalgamul de trupe care se autointitulează a fi punk - însă dacă se întâmplă să ascult ceea ce cântă, aș râde, părându-mi-se nimic altceva decât o glumă proastă, o încercare nereușită. Dar probabil că aș fi cam singura care ar gândi așa, publicul, în majoritate, e compus parcă special din persoane care se adaptează cu ușurință la o noutate urmată de o trenă lungă de prostie. Sigur că o educare muzicală ar reuși poate să schimbe ceva din mentalitatea puștilor din ziua de azi. Dar asta ar fi ceva care sa ma satisfacă pe mine - și cine sunt eu? Nu se complică nimeni, nu interesează pe nimeni. Atâta timp cât muzica aia e înregistrata profesionist și sună impecabil pe MySpace, vor merge la concert și se vor simți încântați să audă de la o trupa de-a lor ceva care seamănă perfect cu trupele americane, în special, pe care le ascultă toată lumea. Mai ales că muzică pentru ei înseamna tot ce a aparut după anii 90, când parcă mai bine sună pop-punk decât punk, mai bine dansezi pe alternative, fusion stuff decât pe rock&roll. Mie mi se pare absurd ce se întâmplă, dar va interveni tot timpul scuza că totul ține de preferințele fiecăruia. Măcar dacă acele preferințe captau cu totul altceva...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu